Cum ramai in top in industria de call-center: “Cu sud-americanii vorbim despre familie, cu americanii trecem direct la subiect

Publicat pe 31 Mar. 2009 de Daily Business.ro

Intr-o industrie tot mai globalizata cum este cea de call-center, pentru a ramane performant este necesara adaptarea discursului la specificul cultural al clientilor, precum si adoptarea rapida de noi tehnologii, printre cele mai cautate noi metode de comunicare fiind in prezent videoconferintele.

Romania este una dintre “zonele fierbinti” ale lumii in ceea ce priveste externalizarea serviciilor in call centere regionale, dar pentru a pastra acest statut managerii centrelor de suport autohtone trebuie sa tina pasul cu tehnologia si sa ia aminte la diferentele culturale de pe glob, este de parere Amalia Sterescu, director global renewals centers Oracle Romania si India.

“Numarul de call centere si centre de suport a crescut foarte mult din 2004 pana in prezent, in Romania. Asistam la globalizarea tuturor proceselor si a sti sa comunici cu clienti de pe diferite meridiane, sa iei in calcul diferentele culturale dintre natiuni, a devenit o chestiune extrem de importanta, care poate face diferenta dintre a da faliment si a supravietui”, este de parere Sterescu.

“Acum cativa ani trimiteam clientilor Oracle mail-uri standardizate, in care ii incurajam pe acestia sa reinnoiasca contractele cu compania pe care o reprezint, fara aproape nicio diferenta in redactare. Dupa un timp am remarcat diferente clare in raspunsurile clientilor, in functie de regiunile de pe Terra”.

“Astfel, raspunsuri prompte primeam din Germania si tarile nordice, uneori fara sa fie nevoie sa revenim cu un nou mail sau telefon. Din Franta, Italia si Spania nu primeam aproape niciodata niciun raspuns fara sa-l sunam pe fiecare client in parte. Din America de Nord primeam raspunsuri formale, in care clientii cereau mai multe informatii despre ce implica reinnoirea contractelor cu Oracle, in timp ce din America de Sud primeam raspunsuri evazive din care, cel mai adesea, rezulta ca asteapta o convorbire telefonica”, a spus Sterescu.

“Practic, call centerele din Romania si India acopera clientii Oracle din 54 de state de pe Glob, asiguram asistenta in 23 de limbi si gestionam afaceri de sute de milioane de dolari pentru companie”, a spus Sterescu.

Amalia Sterescu ocupa rolul de manager al operatiunilor call centerelor Oracle din Romania si India, call centere axate in special pe reinnoirea contractelor clientilor Oracle.

“Din experientele anterioare am invatat cum sa vorbim cu englezi, portughezi sau americani. Cand avem clienti din America de Sud de exemplu, incepem tot timpul dialogul cu un shimb de replici relaxant, despre familie, vreme, ceva de atmosfera si abia apoi vorbim de afaceri. Cei din Marea Britanie, ca si seful meu de acolo, pun mare accent pe vizual – deci videoconferintele sunt de preferat, in timp ce americanii vor sa comunice scurt, la obiect, constructiv, eficient”, a specificat Amalia Sterescu.

Romania ofera forta de munca “flexibila cultural”

Unul dintre atuurile Romaniei, exceptand costurile de operare mai reduse pentru call center-uri decat in tarile dezvoltate din vestul Europei, il reprezinta “flexibilitatea culturala” si deschiderea catre comunicare, nativa romanilor, este de parere Sterescu.

“In Oracle, media de varsta a angajatilor din centrele de suport este de 26 de ani, varsta a flexibilitatii in gandire, a entuziasmului. Romanii, spirit latin, sunt foarte deschisi catre comunicare si a invata. Suntem mult mai flexibili decat alti cetateni ai altor natiuni, mai maleabili cultural”, a spus Sterescu.

Un alt atu pe care il are Romania din punct de vedere al atractivitatii pentru companii ce vor sa isi externalizeze procese prin call centere regionale il reprezinta implementarea accelerata a noilor tehnologii de comunicare.

Nu ne mai putem baza doar pe e-mail si telefon, in aceasta era a tehnologizarii. Intr-adevar, acestea raman de baza, dar videoconferintele castiga teren. Dialoghez de exemplu aproape zilnic prin webcam cu sefii sau partenerii mei, sau colegi din India”, a spus Sterescu.

Cat de mult e prea mult, intr-un call center?

“Unii jucatori de pe piata de outsourcing tind sa angajeze foarte multi oameni, fara sa se gandeasca prea mult la pastrarea eficientei. Multi angajati nu inseamna neaparat si eficienta. Si atunci, managerii acestora ajung sa se intrebe ‘cat de mult e prea mult’? Pana la ce punct nu este afectata calitatea serviciilor catre clientii nostri?”, a declarat Amalia Sterescu.

Directorul pentru reinnoirea contractelor al Oracle Romania a subliniat ca, odata ajunsa la maturitate, activitatea in call centere trebuie sa se axeze pe tehnologizare continua, eficientizare si trainingul permanent al oamenilor.

Ca parti negative pe piata de call centere din Romania, Sterescu a subliniat ca se simte lipsa comunicarii intre managerii ce conduc centre de outsourcing.

“In Romania nu exista un forum, o organizatie a call centerelor. Nu comunicam indeajuns pe plan local, nu discutam intre noi dilemele si problemele cu care ne confruntam si sunt sigura ca avem si probleme comune pe care le-am putea rezolva daca am discuta mai mult intre noi”, este de parere Sterescu.

“De asemenea, trebuie pus mai mult accent pe training. Aici am putea incheia parteneriate mai solide cu Ministerul Educatiei”, a incheiat Amalia Sterescu.

Oracle Romania avea la jumatatea lui 2008 un numar de 13 centre de servicii unde lucrau peste 1.200 de persoane. In 2005, echipa Oracle era formata din doar 244 de salariati.

Printre principalele call centere prezente pe piata autohtona se numara compania britanica XL World, CallBridge, CallPoint, precum si centrele de suport ale marilor operatori telecom Orange Romania, Vodafone, Romtelecom sau RCS&RDS.

Valoarea pietei de call centere din Romania a fost de 70 mil. euro in 2007, Madalina Vilau, managing partner ExpoMedia, estimand la mijlocul lui 2008 ca aceasta va creste spre 120 mil. euro in 2008.

New group on LinkedIn

Please join my “Romanian Call Center & Outsourcing Community” Group on www.LinkedIn.com  Today we have 81 members.

Thank you!

Mic ghid de falsificare a alegerilor electorale

Drepturi de autor rezervate celor din dreapta Prutului si nu numai

Ingrediente:

- Xerox performant

- Evidenta cimitirelor sau a evidentei populatiei

- Buletine de identitate in regim de autoservire si transport rapid

- Cativa slujbasi de nadejde cu simbrii la negru 

Se trag buletinele de vot la xerox, se repartizeaza aleator pe diverse sectii unde se voteaza cu buletinul propriu ori cu  cel din bolul cu autoservire din sediul de partid. Unde mai pui ca putin spiritism nu strica si votam chiar si cu vointa decedatilor, Dzeu sa-i ierte – si ei pe listele de vot.Se ia caruta, magarul, BMW-ul si fuguta la inca alte 10 sectii de votare de pe lista – totul pentru cauza o cauza rosie rosie –  nu de rusine ci de nerusinare. 

Ni se poate intampla oricand.

Te simti manipulat?

Paste fericit dragii mei cititori!

p1020475

Five Principles for Being Your Authentic Self

“In order to utilize the power of authenticity in your life as a way to enhance your relationships, increase your fulfillment, and empower yourself, here are five key principles:

  1. Know Yourself – Make a commitment to your own personal growth. Discover more of who you are. And, seek out and allow the support, honest feedback, and guidance of others. 

  2. Transform Your Fear – There’s nothing wrong with having fear, it’s the resistance and denial of fear that is the real problem. When you admit, own, feel, and express your fear, you have the ability to move through it, transform it, and utilize its power in a positive way. Taking action in the face of fear is courageous and empowering. 

  3. Express Yourself – Have the courage to speak your truth boldly. Deal with conflicts directly. Express your emotions fully. Be vulnerable and real about what you think and how you feel. While on the surface you may worry that this will be seen as “weak,” in actuality expressing yourself completely gives you access to real freedom and power. 

  4. Be Bold – Live, speak, and act with courage, passion, and truth – even if it’s difficult or scary. Go for what you want in your work and in your life. And get back up when you fall down, which you will. 

  5. Celebrate Who You Are – Appreciate and honor who you are, what you do, and the gifts and talents that you have. Celebrating yourself is not about being arrogant. It’s an awareness of your own power and it’s the key to self confidence, fulfillment, and authenticity.

Being your authentic self is not for the faint of heart, but once you’re willing to truly engage and do the work to become more real – your life, your work, and your relationships will be more exciting, meaningful, and fulfilling! “

Mike Robbins is a best-selling author. To learn more about his new book, Be Yourself, Everyone Else is Already Taken (Hardcover, Wiley), click on this link: http://www.BeYourselfBook.com

 

 

Book promoted by Joel Garfinkle , top Executive Coach.

Monday morning

The big secret in life is that there is no big secret.Whatever your goal, you can get there if you’re willing to work!

A few pictures from my trip to Himalaya – Shimla

p1020132p1020038p1010942p1010947p1020105p1020093p1020086p1010896

Motivarea in Call Center – o misiune perfect posibila

p1020030In Romania Call Centerul este un business la varsta adolescentei care isi perfectioneaza in permanenta instrumentele de motivare si retentie a angajatilor sai. Call Centerul din Romania, a devenit atat prin efortul pionierilor sai dar si prin preluarea masiva a practicilor globale in aceasta industrie: un formator de profesii pentru tanara generatie, o adevarata trambulina de promovare ierarhica pentru tinerele talente aflate la inceputul vietii lor profesionale.

Motivarea resurselor umane desi o misiune provocatoare in contextul economic actual – cunoaste in industria de call center locala o varietate remarcabila de instrumente non monetare, adaptate profilului specific angajatului de call center. Motivarea ca misiune perfect posibila, depinde insa de competenta, creativitatea si abilitatea managerilor de call center de a identifica corect nevoile de motivare ale subordonatilor si a actiona prompt si personalizat cu instrumente variate!

Motivarea ca si competenta manageriala. Daca ai un rol managerial intr-un call center, indiferent de natura obiectului de activitate al acestuia – e imposibil ca scenariile de mai jos sa nu-ti fie cunoscute.

“Sunt in anul 2 la ASE si mi-am luat job-ul acesta in call center pentru ca ma ajuta sa-mi adaug ceva experienta la CV si pentru ca imi doresc sa imi dezvolt cariera in aceasta firma, poate in Marketing…”

“Job-ul in call center mi-a fost la indemana pentru ca nu se cerea experienta, se oferea training intensiv si apoi mediul e cool, suntem foarte tineri si mie imi place sa socializez – pentru mine e ceva temporar sa am cu ce sa-mi platesc chiria, sa merg in cluburi. Cand termin scoala o sa ma indrept catre IT.”

“Lucrez in call center de 2 ani, la inceput mi-a placut – mi se parea interesant sa vin in contact direct cu clientii insa dupa o vreme am obosit, sirul neintrerupt de apeluri, presiunea targeturilor, atentia permanenta la calitate si evaluarea apelurilor sunt factori permanenti de presiune pentru mine. Imi doresc sa conduc o echipa, cred ca voi face fata, am experienta in call center, stiu cum sa-i ajut pe ceilalti”

“ Am fost promovat recent Team Leader in Call Center fapt ce m-a bucurat nespus de mult. Dupa o vreme am realizat insa ca timp de 2 ani am vanat o pozitie care nu mi se potrivea. Nu-mi place sa ascult sute de apeluri si sa fac evaluari, sunt pus in dificultate de tot felul de situatii iar job-ul meu in ansamblu a devenit brusc foarte stresant”.

Sunt doar cateva din discutiile formale sau de cele mai multe ori informale pe care le-am avut de-a lungul celor 10 ani de experienta pe piata de call center cu ei, cei considerati “ochii si urechile companiei in relatia cu clientul”, “front line support”, “pepiniera de talente a firmei” sau prima linie de management in cazul Team Leaderilor/Supervizorilor. Confruntati cu astfel de situatii, managerii de call center reactioneaza diferit in functie de experienta lor, de nivelul de competenta manageriala, de abilitatile personale de leadership si uneori chiar in functie de propriul lor grad de motivare.

Asadar companiile se pot confrunta cu situatii in care unii manageri sau team leaderi de call center devin ei insisi un factor “demotivator”, motivarea subordonatilor transformandu-se intr-un proces fortat, fals, considerat de acestia neaplicabil sau ineficient . Nu e de mirare ca s-a impamantenit ideea ca in topul motivelor de employee attrition in Romania este chiar el “Seful”, cu insensibilitatea sa la ofurile angajatului, cu inactiunea sa si nu de cele mai multe ori cu ignoranta sa.

Intr-un mediu de call center, in care majoritatea echipei manageriale provine din promovari din front line, in care team leaderi rareori au experienta de conducere anterioara iar angajatii au de cele mai multe ori asteptari nemasurate de la primul lor job – intelegerea motivarii ca o responsabilitate manageriala, ca o competenta mandatorie a rolului de leader este critica pentru buna functionare a fiecarui call center. O abordare defectuasa a procesului de motivare a subordonatilor poate conduce la disfunctionalitati operationale, echilibrul si excelenta operationala in aceasta industrie fiind foarte sensibile la gradul de satisfactie al angajatilor din call center, de satisfactia sau insatisfactia lor depinzand indicatori de productivitate, satisfactia clientilor, timpul de solutionare a problemei clientului, perceptia despre calitatea serviciului oferit de companie in general etc..

De asemenea, gradul de motivare al specialistilor din call center influenteaza direct indicatorii de retentie a angajatilor deci poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra bugetelor de recrutare si training, asupra costului de recuperare a investitiei in fiecare nou specialist de call center.

 7 pasi catre o reala competenta de motivare

Cum incurajam tinerii manageri sa faca saltul de la competenta de motivare “slaba” la nivel de competenta de motivare “avansata? Imaginati-va un proaspat Team Leader de call center care brusc trebuie sa gestioneze atat atingerea indicatorilor operationali cat si situatii ce tin de bunul management al echipei. Are un sef exigent care nu admite rateuri in ceea ce priveste operationalul, are cativa membri vechi in echipa cu ceva resentimente fata de promovarea sa, are si oameni noi nouti care au nevoie permanenta de suport si, peste sutele de emailuri zilnice in care fiecare mai vrea ceva de la el, mai are o cerere de demisie pe masa si un mare gol in stomac ori de cate ori un superior il intreaba ceva.

1. In tot acest tumult de informatii si presiuni de tot felul, acest proaspat manager are nevoie disperata de ajutor de la seful sau direct sau cel putin de la un Team Leader experimentat. Atentie pe cine desemnati ca si coach: de cele mai multe ori actiunile sale vor imprumuta ceva mai mult din stilul propriului sef, al fostului sef sau al celui care acum ii este coach. Asigurati-va ca aceste influente sunt pozitive si acest tanar manager preia stilul de management si interesul catre motivarea echipei pe care vi-l doriti in organizatie;

2. Tanarul manager trebuie incurajat de seful sau direct sa isi dezvolte cunostintele teoretice legate de motivarea echipei, sa citeasca clasicele teorii legate de motivare insa sa isi largeasca in mod constant paleta de cunostinte prin studiu individual sau participand in programe formale de instruire; Cereri un plan ferm de dezvoltare pe aceasta competenta cu instrumente de self assessment.

3. Proaspatul manager trebuie incurajat sa vina in fata grupului restrans de management cu cazuistica care l-a pus in dificultate recent, pentru a dezbate aceste situatii, pentru a prelua de la grup cele mai bune solutii si de a da ocazia grupului sa invete din ele;

4. Tanarul manager trebuie sa caute constant sa aseseze nevoile de motivare ale grupului sau aplicand metode de sondare creative sau prin discutii individuale. Orice manager competent trebuie sa aiba un plan de actiune pentru cresterea gradului de satisfactie al echipei sale;

 5. Managerul trebuie sa fie antrenat ca motiveaza nu neaparat pentru a-i face mai fericiti pe angajati ci pentru a-i stimula suficient in vederea depasirii propriului nivel de performanta;

6. Tanarul manager trebuie sa fie constient ca o data asesate corect nevoile de motivare ale grupului sau, el nu detine bagheta magica care va solutiona toate aceste nevoi. Trebuie sa invete sa seteze corect asteptarile grupului sau, trebuie sa clarifice in timp util care este angajamentul sau si al companiei in a solutiona unele dintre probleme, care sunt aspectele pe care el personal le poate influenta si care sunt problemele care nu se pot rezolva din start pentru ca nu coincid cu politica companiei.

7. Motivarea angajatilor nu este un meeting pus in agenda sau un eveniment saptamanal – este o actiune constanta de a asculta problemele celor din subordine, de a identifica nevoi de motivare, de a cauta solutii, de a seta stachete din ce in ce mai provocatoare subordonatilor in vederea depasirii propriilor performante. Dupa ani de practica continua devine un comportament, devine parte integranta a stilului nostru de management .

M-am limitat la 7 pasi importanti dar va asigur ca exista modalitati mult mai variate de a modela stilul unui tanar manager si de a-l face un fin observator al echipei sale si un bun “motivator”. Mi-aduc aminte ca aveam o echipa noua de manageri de call center carora le ceream de cateva saptamani sa imi prezinte propriul lor plan de motivare al echipei si din motive pe care nu le-am perceput initial, nici unul nu isi respectase deadline-ul. Am realizat rapid ca mi-am asumat eronat ca au inteles natura task-ului caci i-am auzit intreband in stanga si in dreapta ce e un plan de motivare “si cu ce se mananca”? Am realizat ca le-am cerut prea mult in acel stadiu, ca nu aveau cunostinte teoretice despre motivare sau mijloace non monetare de motivare, ca nu stiau practic de unde sa abordeze acest capitol si cum. Prin urmare am organizat un workshop mai amplu in care am abordat subiectul pe toate partile, de la definitii, teoria lui Maslow pana la exercitii ce simulau cazuri de disatisfactie/demotivare concrete pe care puteau lucra cu instrumentele puse la dispozitie in cadrul acelei sesiuni. La finalul sesiunii mi-au inteles cererea initiala, si-au pregatit planurile si au inceput lungul drum al transformarii lor in manageri de succes si buni “motivatori. Dar ca in orice situatii sunt si exceptii: un singur tanar manager a venit la mine si dupa toate explicatiile oferite, workshop, intalniri pe acest subiect – ce credeti ca m-a intrebat? “Amalia dar oare ei (subordonatii), nu se pot motiva si singuri?”

Am realizat atunci ca sunt manageri care pot sa-si motiveze oamenii cu usurinta caci sunt daruiti cu empatie, abilitati interpersonale deosebite si o mare dorinta de a avea in jurul lor o echipa de neinvins dar sunt si manageri pentru care, a discuta despre factori de satisfactie si insatisfactie cu propriul subordonat, a fi proactiv in unele cazuri delicate – nu face parte din natura lor iar cu acest tip de tineri manageri – leaderii experimentati stiu ca drumul de la slab motivator la motivator foarte competent e ceva mai lung, cu urcusuri si coborasuri dar nu imposibil.

Managerul de call center fata in fata cu generatia “Millenials”

 Cand avem de-a face cu un profil similar de angajati: sub 25 de ani, la primul job, angajati part time de cele mai multe ori – daca sunt inca pe bancile facultatii, putem vorbi de similitudini in ceea ce priveste aspiratiile de cariera si dezvoltare ale grupului dar nu putem vorbi neaparat de retete salvatoare de motivare la nivel individual. Profilul angajatilor din call center din 1997 de exemplu, este diferit fata de cel al angajatilor de azi pentru ca vorbim de generatii diferite. Angajatii din 1997 nu erau familiarizati cu folosirea PC, au invatat sa acceseze internetul si sa comunice prin email doar daca au fost suficient de norocosi sa aiba la dispozitie un computer cu acces la net. Angajatii din call center din Romania anilor ’97 –’98 intelegeau nevoia de ucenicie, de invatare , de parcurgere a mai multor trepte profesionale pana a avea un job de conducere.Dorinta de a construi o cariera era mult mai puternica iar timpul petrecut la serviciu intrecea demult limita admisa de lege pentru ca munceau cu placere, cu entuziasm si cu dedicatie pentru a-si implini visul lor: fie ca vroiau sa devina lideri in call center sau sa lucreze in Marketing , Sales sau intr-un departament tehnic. Generatia care inca a prins comunismul avea respect fata de autoritate, fata de norme si proceduri fapt ce facea ca aceasta generatie sa se adapteze perfect la mediul de call center in care respectarea standardelor si procedurilor este o conditie indispensabila a succesului operational. Angajatii anilor ’97 care apucasera eventual sa lucreze in mediul unitatilor de stat apreciau cu adevarat mediul companiilor multinationale prin simplul fapt ca aveau un criteriu puternic de comparatie cu experienta din unitatile de stat sau ale micilor intreprinzatori. Generatia Millennials cu care lucram azi in call centerele anului 2009 in Romania este generatia care nu concepe viata fara Internet, este o generatie foarte inteligenta, foarte educata, talentata, ambitioasa, sociabila, care vrea sa arda rapid mai multe etape considerate anterior normale. Este generatia care are cele mai mare asteptari de la noul job. Ucenicia e un instrument perimat, promovarea rapida sau saltul dintr-un job in altul in schimbul unor avantaje de moment sunt preferate abordarii construirii pas cu pas a unei cariere. Nevoia de socializare este imensa iar nevoia de timp personal este deseori mult mai bine pusa in balanta cu timpul petrecut la job . Firi rebele si visatoare accepta ceva mai dificil mediul procedural de call center fapt ce face ca adaptarea la autoritate si la standardele vietii de call center sa fie ceva mai dificil.

Cateva idei de stimulare a Millennials?

1. Oferiti-le obiective tangibile!

2. Oferiti-le feedback consecvent despre performanta lor, despre evolutia lor profesionala!.

3. Creati un mediu de lucru cu un office design menit sa incurajeze socializarea si impartasirea ideilor!

4. Un 5% la suta la salariu nu va fi apreciat dar cateva zile de vacanta in plus cu siguranta da!

5. Introducerea unui program de lucru flexibil cu posibilitatea de a lucra ocazional de acasa se muleaza perfect pe nevoile lor!

6. Tansparenta managerilor va fi apreciata, Millennials vor sa stie incotro se indreapta compania, la ce lucreaza managerul si cum poate el ajuta!

7. Oferirea de noi provocari si oportunitati de dezvoltare si invatare este mandatorie!

 8. Oferiti-le ocazia de a invata de la mentori bine pregatiti si experimentati prin programe de management al carierei sau consiliere in cariera!

9. Incercati sa invatati chiar voi ca manageri de la ei printr-un program de mentoring inversat!

10. Zambiti-le mai des si multumiti-le cat mai frecvent pentru a raspunde nevoii lor de socializare, recunoastere si apreciere a eforturilor si performantelor lor! Voi managerii din generatiile anterioare, nu va temeti de Millenialls, de competentele lor tehnice, de zambetul lor inteligent si de ideile lor indraznete! Incercati sa ii intelegeti, invatati sa-i stimulati inteligent si transformati-i in cei mai buni aliati ai business-ului vostru – numai asa motivarea lor va deveni o misiune perfect posibila.

Articol publicat in Revista Contact Center Magazine, nr.1/2009

2009

p1010556

I wish you all a wonderful new year!

Happy New Year!

Managerul fata-n fata cu … criza economica

Poate ca citesti acest articol si zambesti.. care criza? Te lasi relaxat(a) cu spatele pe fotoliul comod si iti spui in gand ca aceasta chestiune, “ cu criza” e doar un subiect de presa sau doar un fenomen ce se intampla altora, pe alte meleaguri – nu si noua. Si pe de-asupra “scaunul” tau e cat se poate bine ancorat si cimentat cu performante consecvente aplaudate adesea de cei ce-ti sunt acum sefi.

Cat de fragil este acest confort interior?

Afli ca nu stiu ce partener a inchis portile, afli ca o buna prietena platita cu bani grei pentru postul de Manager a aflat dis de dimineata cand a ajuns senina la birou ca firma mama din US a inchis centrul din Romania si a ramas somera, afli ca aceasta caracatita a trecut granitele Romaniei si banci pe care le stiai sigure parca nu mai par asa de sigure iar companii pana mai ieri profitabile fac reduceri masive de personal.

Ce faci?

1. In primul rand nu iti inchipui ca tie nu ti se poate intampla – indiferent cat de solid e business-ul in care activezi si cat de bine esti pozitionat(a) in companie. Nu lasa garda jos!

2. Consolideaza-ti pozitia ta si a echipei tale facandu-te si mai util pentru companie, explorand si implicandu-te in acele arii care pot ajuta compania in situatii de criza – fii si mai activ(a)!

3. Cred ca realizezi ca nu prea e momentul sa ceri o marire de salariu poate doar mai multe responsabilitati!

4. Legat de membrii echipei tale – poate nu toti inteleg dimensiunea si implicatiile crizei in compania ta – discutii individuale pe aceasta tema pot fi oricand un ajutor pentru a explica de ce nu e momentul potrivit pentru exercitii de team building in afara firmei sau de traininguri furnizate de cei mai scumpi provideri.

5. Daca vei fi pus in situatia sa dai oameni afara, grupuri mari eventual - pe langa faptul ca vei avea cosmaruri noaptea – incearca sa te detasezi si sa te achiti de aceasta responsabilitate cu cat mai mult profesionalism, oferind recomandari de angajare tuturor celor disponibilizati si poate chiar sfaturi care sa-i ajute sa-si gaseasca un job nou. Eforturile tale cele mai mari trebuie sa se concentreze pe cei care au ramas.

6. Daca esti proaspat angajat efortul tau de a te face remarcat trebuie sa fie dublu caci stii ce se spune – primii veniti sunt si primii care pleaca.

7. Daca nu ai o relatie buna cu seful – staduieste-te din rasputeri sa-i dovedesti ca esti un bun profesionist, uneori e bine sa deservesti agenda acestuia decat sa fii pe lista lui neagra. Nu cred ca el va pleca primul – totusi pregatste-ti harta de contacte din companie, persoane care iti pot influenta pozitiv cariera si te pot ajuta in momente dificile.

8. Daca totusi ramai fara job sper ca ai fost suficient de inteligent(a) pentru a avea un plan B in care sa-ti pui la treaba reteaua de contacte sa lucreze pentru tine si pentru castigarea noului tau rol.

9. Nu ai reusit, nu dispera – fa-ti o lista cu toate talentele si competentele pe care le ai, lustruieste-ti CV-ul si vinde-ti abilitatile si realizarile asa cum nu ai mai facut-o pana acum – demonsteaza cum te poti face tu util companiei pentru care ai optat si nu cum se poate face ea utila pentru tine.

Tot mai crezi ca nu ti se poate intampla sa fii victima reducerii de personal? Esti cea mai optimista persoana si te admir – dar nu in ultimul rand te felicit pentru ca poate faci parte din categoria angajatilor ce au optat pentru companii ce activeaza in domenii mai putin supuse riscurilor crizei economice, companii stabile acum din punct de vedere financiar – totusi a fi precaut nu strica niciodata.

Trebuie sa intelegem cu adevarat ”vremurile” in care traim, a ignora semnalele pietei nu e niciodata o optiune.

Sultanul, “Sa traiti bine” si Obama

Acesta nu este un jurnal de calatorie dar nici un discurs politic – este ce vreti voi a fi sa fie.

p1000786

Cand vorbesti de tarile arabe mai nou te gandesti poate  automat la petrol, seici, bogatie, Burj Al Arab. Din calatoriile mele confirm ca lumea araba are saracia si simplitatea ei dar are si opulenta, marire si peste toate credinta ferma si traditie.

In Egipt de exemplu in Cairo sau Gizeh te vor surprinde strazile pe jumatate asfaltate, traficul infernal accesorizat cu camile sau masini supraaglomerate, blocurile neterminate pe motiv de taxe mai mici, saracia si simplitatea oamenilor dornici de a mai face un deal sau sa mai prosteasca vreun turist, multimea de politisti sau soldati cu arme ce te pazesc iti induc permanent un sentiment de nesiguranta…Toate astea vin la pachet insa cu maretia piramidelor sau cu frumusetea calatoriilor pe Nil.

Sultanatul Oman insa este un basm desprins din povestile cu Sindbad Marinarul (care se zice ca ar fi trait chiar in Oman). Omanul are inca depozite mari de gaze naturale, Omanul a reusit in ultimii 30 de ani sa combine traditia cu un plan consecvent de dezoltare si modernizare. Omanul este azi un stat modern in care beduinii folosesc masini 4×4 , femeile sofeaza si merg la studii, tinerii poarta pe sub vestimentele lungi traditionale  blugi si tricouri de brand, serviciile sunt exemplare iar sentimentul de nesiguranta nu exista, cel putin in orase.
p10004181

Si toate astea pentru ca de acum 30 de ani Omanul are un leader preocupat de bunastarea poporului sau, un leader care calatoreste lunar prin tara pentru a-si audia locuitorii si a-i ajuta in a-si rezolva problemele, un leader care a inteles ca electrificarea, infrastructura, calitatea serviciilor , investitia in educatie, in viata spirituala a oamenilor sai , in turism –  nu ii va indeparta pe oameni de credinta sau de valorile lor ci le va da mult mai multe sanse copiilor lor si generatiilor viitoare – la o viata mai buna.

Nu mi-am propus sa il ridic in slavi pe Sultan si nici nu cred in sistemele cu un singur “one man show” la putere dar tanjesc sa am o tara cu lideri carora le pasa, in mijlocul unui popor puternic ancorat in niste valori reale si nu inchipuite. Ma uit in jur si in mintea mea curg repede niste paralele:

- Romanii spun despre ei ca sunt un popor ospitalier – vizitati cateva tari din Orient si veti avea o alta intelegere a cuvantului ospitalitate;

- Romanii obisnuiau sa fie un popor credincios – din pacate biserica romana ortodoxa a devenit un business de succes in care caritatea si indrumarea se gasesc  rar iar segmentul cu adevarat credincios are limite de varsta bunicii. Eu sunt ortodoxa dar nu pot sa nu compar taria credintei noastre crestine in Romania, cu taria si practica musulmana in tarile Islamului. Si nu e vorba de comparatie intre religii ci de taria sentimentului religios care a unit poporul roman de-a lungul existentei sale. Oare anii comunismului ne-au “ateizat” in asa masura incat simbolurile si baza spiritualitatii noastre ca popor se sterg usor, usor o data cu venirea noilor generatii?

- Leaderii romanilor au fost prea putini reformatori din pacate – iar ca sa nu cad in diverse polemici ma refer strict la situatia de dupa ’89 - ne uitam la Emil Constantinescu asa cum se uita poporul american acum la Obama! Am fost dezamagiti? Am fost! Ne-am mai unit o data eforturile - acel “Yes, we can!” romanesc  si am ales portocaliul si pe “Sa traiti bine”. Urmarea o stiti cu totii. Ma uit la realizarile Sultanului in Oman – un leader scolit cum se mai gasesc si pe plaiurile noastre dar cu mult patriotism si dragoste fata de poporul sau si ma intreb retoric uitandu-ma la afisele electorale ce au impanzit orasul…

1.Mai exista patriotism in Romania? Politic si Patriotism – ce sanse au sa mearga mana in mana si in Romania? 

2. Cand vom iesi din “caragialescul” si deja normalul   “eu cu cine votez”?

3.  Cum ar trebui sa ne autoeducam pentru ca noi cei care am decis sa ramanem aici, sa muncim in Romania  si sa ne crestem copiii in tara – sa avem macar optiunea de alege intre doi buni si nu intre 2 rele?

4. Cum ar trebui sa fie Liderii politici ai acestei tari pentru ca Romania sa nu mai cada in tipare Basescieno- Tariceaniste?

5. Ce ar trebui sa cerem noi ca alegatori clasei politice astfel incat sa nu ne mai lasam convinsi de o sapca si un pix impartite in parc?

6. Cum sa facem ca votul nostru sa aiba o alta valoare si nu o moneda de schimb dat pe pachete cu mancare in prag electoral?

7.  Cum poate clasa politica de maine sa fie imaginea unui electorat ceva mai emancipat si nu unul pe care clasa politica de azi il poate prosti cu o lozinca copiata din campaniile Occidentale?

 Intreb si eu…retoric sau poate nu.

Gura Portitei

 Gura Portitei .. sau Gura de otrava

Auzisem de Gura Portitei ca de un loc de poveste unde Dunarea se intalneste cu marea… Asa ca intr-o zi ne-am strans cu mic cu mare vreo 10 prieteni, ne-am inarmat cu Autan si rabdare si am plecat la drum lung dis de dimineata. Evident ca am pierdut barca la Jurilovca si a trebuit sa apelam la “barca rapida” a unui localnic caruia cu greu i-am smuls un mic discount.

Cazarea. Ne cazam intr-o camera spatioasa si surprinzator racoroasa cu un iz usor de ceva nedefinit dar neplacut. Camera cu terasa mare , cu ponton personal direct la unul din canalele ce dau in lacul Golovita. Pana aici totul parea suportabil si oricum nu aveam asteptari de 4 stele. In prima noapte o lighioana suspecta rodea ceva la capul patului meu iar in noaptea urmatoare, in camera vecina prietena noastra urla de zor caci din tavanul baii i-a cazut la picioare un sarpe de apa. Si tot pe un sarpe a calcat si un alt prieten cazat langa noi cand a iesit din camera dimineata .. palpitant.

Plaja. Mergem pe plaja – unul din acele rare colturi de Romanie care s-au pastrat oarecum intacte. Am venit de curand din Tenerife si pot spune ca plaja asta arata de 10 ori mai bine decat o plaja normala din Spania. Fara manele, cu o terasa cocheta, cu plaja incredibil de curata, cu scoici intacte aduse la malul marii din abundenta, cu o apa incredibil de curata, ici colo cate un pestisor iar pasari de tot felul isi faceau de cap stand in apa laolalta cu turistii… Nu tu zgomot, nu tu tigari ingropate prin nisip, nu tu aglomeratie – doar un grup restrans de oameni bucurandu-se in liniste de mare si soare.

Serviciile. Daca mori fara o  cafea la prima ora atunci inarmeaza-te cu muuuuulta rabdare  caci o vei primi dupa vreo ora si la multe insistente. Iar daca esti foarte infometat seara, abtine-te, de obicei tocmai comanda ta q fost uitata  iar la final iti aduc altceva caci doar acel ceva s-a mai gasit prin bucatarie si trebuie sa accepti pentru ca “ramaneti nemancat”. Daca ai tupeul  sa comanzi ceva, un pusti flegmatic iti se spune” Eu nu iau comanda, eu doar aduc mancarea la masa – colega mea face asta”.Iar la bar – dezamagire :nu au auzit de Mohito:( 

Igiena. Din pacate dupa prima seara grupul nostru de 10 prieteni a inceput sa fie decimat de un inamic misterios. Dupa prima seara au cazut lati doi amici care s-au imprietenit mai mult decat isi doreau cu toaleta. “De la mici” ne-am zis noi. A treia victima cazu a doua zi urmata de unul din copii – hm… nu micii sunt de vina… Incepem sa ne uitam suspicios la cei ce ne serveau. La un moment dat un stranut se aude din bucataria terasei:”Stranutul asta e pe omleta cuiva acum” spune mai in gluma mai in serios un amic. Dupa ce Gura Portitei a mai facut inca o victima – a 4 a, ne-am zis ca e cazul sa dam pe la punctul sanitar unde o doamna “nu cunosc, n-am vazut, nu stiu” ne prescrie ceva anti insolatie si eventual o perfuzie pentru hidratare. O rugam sa dea o fuga prin bucatarie dar spune sus si tare ca ea nu cunoaste sa aiba aceasta responsabilitate. Aflam  ca inaintea noastra o amarata ca si noi a fost dusa cu salvarea la cel mai apropiat oras, cica de “insolatie” – daca avea tot insolatie din asta ca a noastra ma intreb oare cati din tabara sufera si nu spun? Duminica dimineata ii cer unei ospatarite un ceai si o intreb cu ce se face gheata din bauturi ” Cu apa din Dunare. V-ati stricat la burtica? Si eu sufar de acelasi lucru “-  spune ea complice si ma lasa masca.  Idioata ce sunt, imi spun  - pai fusei eu in India unde m-am inarmat cu tot ce aveam nevoie si am lasat garda jos tocmai la Gura Portitei? Pai sigur m-am lasat dusa de nas de marketingul din jurul locatiei si am uitat ca sunt 1. In Delta. 2. In Romania la mare.

Pana seara toti adultii in afara de unul si 3 copii au cazut victime conditiilor neigienice de servire de la Gura Portitei – pe care am numit-o cu o mana pe stomac si alta pe termometrul ce arata   38C  : Gura de otrava.

Daca mai revin? Judecati si voi.Eu mi-am invatat lectia!

Cand “viata personala” devine “action” in agenda ta de lucru

Daca te scoli cu gandul la serviciu si adormi cu gandul la nebunia incarcatei zile de maine… Daca uiti ca te-ai spalat pe dinti si o mai faci inca o data somnoroasa fiind… Daca dai cu bage-ul la lift in loc sa dai la usa … Daca ajungi sa raspunzi la acelasi mail de doua ori pentru ca ai uitat deja ca facusei asta ieri… Daca pranz pentru tine inseamna de cele mai multe ori un amarat de sandwich luat de la automat si mancat pe un colt de birou cu ochii la sutele de mailuri… Daca tu ai prima masina din parcare care pleaca dimineata si ultima care paraseste parcarea de serviciu… Daca viata ta personala se rezuma la “sa-ti mearga bine azi” si “cum a fost ziua de azi (in timp ce deja ai adormit)”… Daca copilul nu mai poate sa-ti sara in brate pentru ca acolo exista intotdeauna un laptop… Daca bunica sau bona sau ce solutie ai mai gasit temporar au un program de lucru mai mare de 10 h/zi cu copilul tau… Daca nu iti mai aduci aminte cand ai reusit sa faci toata lista ce ti-ai propus sa o faci pentru tine dupa ultimul concediu de odihna… Daca nu-ti mai aduci aminte ultimul spectacol de teatru, ultimul film la cinema, ultima iesire intr-un club, ultima iesire ca intre fete…. Daca in contul  abonamentului ala la gym pe care l-ai facut acum un an   nu ai reusit sa bifezi decat o data si anume “prima oara”… Daca deja visezi ca ti-ai dori sa ai un accident si sa intri in concediu medical ….

Inseamna ca ai luat-o razna si ca ti-ai pierdut orice urma de bun simt in ceea ce priveste echilibrul munca/VIATA!

Si cum ceea ce am scris e strict din experienta personala poate ar fi util sa precizez cum am incercat sa revin la linia de plutire:

1. Daca agenda e cea care imi guverneaza viata atunci am trecut in agenda nu numai meetingurile si evenimentele de business dar si cele ce tin de propria persoana si pe care in mod constant le neglijez;

2. Mi-am flexibilizat programul astfel incat chiar daca muncesc on line dupa ora 20:00 sa pot sta intervalul 17-19 zilnic cu copilul meu iar weekend-ul nu mai e pentru munca si strict pentru familie

3. Am mers pana acolo incat am monitorizat zilnic intr-un simplu fisier timpul muncit vs timp petrecut cu familia , timpul petrecut pentru a rezolva aspecte personale si pauzele de masa respectate;

4. Mi-am eficientizat munca si am eliminat mancatorii de timp “urgenti” dar neimportanti

5. In timpul delegatiilor cand se aduna prin absenta mult volum – am incercat sa folosesc intervalul dintre doua avioane sau chiar si durata zborului pentru a imi face ordine in mailuri, fisiere, idei.

6. Am delegat si responsabilizat mai mult pe cei din jur

si alte cateva

 

Cati dintre voi va lasati furati de munca pentru ca o faceti cu pasiune sau poate din obligatie? Cati dintre voi simtiti ca ati ajuns la limita suportabilului pentru ca Munca este tot ceea ce faceti in fiecare secunda a zilei? Cati dintre voi simtiti ca v-ati dori sa faceti asta sau cealalta dar ziua de lucru nu mai are demult dimensiunea zilei de munca a parintilor nostri? Cati dintre voi parinti fiind nu va ingrijorati gandindu-va la generatia copiilor crescuti cu bone de la 4 – 6 luni – oare vor fi ei iubitori si buni si intelepti?

 Ma lupt zilnic cu mine insami sa-mi creeze comportamente sanatoase care sa-mi permita sa mentin un echilibru munca/viata personala. Uneori reusesc alteori nu. Daca te recunosti in cele de mai sus in afara de a-mi pune o eticheta mai bine vino cu un sfat! Nu e numai pentru mine e pentru o intreaga generatie.

Eurovision 2008 – E Romania o tara fara suporteri?

Chiar daca am fi avut o melodie extraodinara, chiar daca am fi evitat sa cantam in italiana (tara ce nu a participat si deci nu a votat), chiar daca lui nu i-ar mai fi tremurat vocea de emotie si impreuna ar fi facut in general mai mult spectacol - chiar si asa , tind sa cred ca nu am fi putut obtine un loc mai bun.

M-am uitat de curiozitate la  vot nu pentru ca as fi sperat in victoria romaneasca sau cel putin intr-un loc mai onorabil in top – ci pentru ca pur si simplu am vrut sa vad care e mai e sfera de influenta a tarii x sau y, care mai sunt parteneriatele strategice pe harta europeana si cum stam noi romanii la capitolul suporteri/aliante. Poate parea o abordare superficiala dar sistemul de vot din ultimii ani dovedeste ca europenii voteaza mai degraba geo politic decat pe criterii de valoare. 

Poate datorita unui  sentiment patriotic cultivat asiduu  in perioada ceausista (caci azi nu-l mai cultiva nimeni) mi-a tresarit sufletul de emotie cand Moldova ne-a dat noua nota maxima (fara insa sa-si supere tatucul de la rasarit). Le-am multumit in gand romanilor din Spania care nu au uitat sa fie romani iar in rest m-am intristat pentru ca avem o Romanie izolata pe harta Europei care iata, chiar si printr-un banal concurs plateste tribut politicii externe din ultimii ani.

Fiindca veni vorba de concurs, Eurovision-ul nu mai e un concurs in adevaratul sens al cuvantului – au trecut vremurile in care votul era dat pentru valoare, pentru melodia si interpretarea in sine – ce conteaza ca “ala” a fost mai bun – noi ii votam pe “ai nostri” caci iata ce forma frumoasa de a ne dovedi marea iubire si unitate dintre popoarele noastre …

Ar fi trebuit sa fie vorba doar de muzica. E Romania o tara fara de suporteri? Raul vine din interior, din non valoarea pe care o promovam asiduu intern, din lipsa de coerenta in relatiile externe, si chiar asa – ce mai inseamna Patriotism azi in Romania?

Placerea de a scrie

  • Eu scriu pentru ca  ma bucura exercitiul mintii mele de a da forma gandurilor sau sentimentelor;
  • Mai scriu pentru placerea vanitoasa ca m-ar putea citi cineva;Daca ma comenteaza – ma bucur, daca ma injura, nu ma supar – ma consolez cu gandul ca exista diversitate de opinii;
  • Mai scriu pentru a ma revolta, pentru ca e forma mea de a lua atitudine fata de ceea ce ma inconjoara;
  • Nu scriu zilnic pentru ca nu tin la tiparul de jurnal, nu comunic daca a nins sau daca nu mi-a placut campania electorala, daca am avut o zi cu batai de cap sau daca mi s-a pleostit coafura inainte de un meeting important;
  • Nu scriu pentru a da replici taioase sau pentru a face pe desteapta;
  • Nu scriu pentru personal branding;

.. Eu scriu pentru ca imi face placere. A trecut ceva timp de cand n-am mai postat – digratios ar spune unii bloggeri adevarati ( eu nu am pretentia ca sunt) – dar sper ca ceea ce mai am de spus in cuvinte pe aceasta pagina virtuale sa nasca macar un semn de intrebare, un zambet, o idee.

Am revenit!

Amalia